Ai văzut florile acelea roz în formă de inimă atârnate pe tije subțiri și ți-au rămas în minte. Nu sunt deloc complicate, dacă le dai locul potrivit. Vezi cum se plantează și cum se îngrijește o Dicentra spectabilis ca să o ai ani la rând, fără bătăi de cap.
Ai grădină la curte și vrei Dicentra spectabilis care revine singură, an de an
Dacă ai curte, ești în scenariul ideal pentru inimioarele sângerânde. Planta asta de umbră-parțială iubește locurile răcoroase, cu pământ afânat și umed, dar nu cu bălți. Sub un pom cu frunze rare sau pe partea nordică a casei e aproape perfect.
Dicentra spectabilis (Lamprocapnos spectabilis) are rădăcini cărnoase, de tip rizom. Nu îi place să fie deranjată des, așa că merită să îi alegi din start un loc unde poate lăți tufa câțiva ani la rând, cam 40-50 cm în jurul ei.
Plantarea în grădină se face de regulă primăvara devreme, când pământul s-a dezghețat, sau toamna, în septembrie-octombrie, cât mai ai 4-6 săptămâni până la îngheț. La casă e mai simplu să prinzi aceste ferestre de vreme bună decât la bloc, unde depinzi de ghivece și balcoane.
Înainte să începi, ai nevoie doar de câteva lucruri simple:
- o sapă sau o cazma pentru groapă
- pământ de flori sau compost bine descompus
- apă pentru udat după plantare
- eventual, puțin nisip dacă ai sol greu și argilos
Procedura de plantare, pas cu pas, arată cam așa:
- Sapi o groapă puțin mai adâncă și mai lată decât ghiveciul plantei sau bucata de rizom.
- Amesteci pământul scos cu compost, dacă e cazul, cu nisip ca să îl mai afânezi.
- Pui în groapă un strat din acest amestec, așezi planta și verifici ca punctul de creștere să fie la nivelul solului.
- Umpli groapa cu restul de pământ, tasând ușor cu mâna, fără să înghesui prea tare.
- Uzi bine, astfel încât solul să se așeze în jurul rădăcinilor, dar fără băltire.
- Acoperi zona cu un strat subțire de frunze tocate sau scoarță, pentru a păstra umezeala.
La curte, diferența o face pregătirea solului. Dacă investești puțin timp la început, planta îți va mulțumi ani întregi, fără să mai cari saci de pământ ca într-un apartament cu balcon plin de ghivece.
Stai la bloc sau ai curte mică: cum procedezi cu ghivece și colțuri umbrite
La bloc, inimioarele sângerânde pot trăi în ghiveci, dar nu le place căldura sufocantă și aerul uscat. Un balcon umbrit sau cu soare de dimineață este mult mai potrivit decât unul sudic unde vara fierbe tot.
Alege un ghiveci adânc, cu diametrul de cel puțin 25-30 cm și multe găuri de scurgere. Pe fund pui un strat de cioburi sau argilă expandată, apoi un amestec de pământ de flori cu puțin compost și nisip. Rădăcinile au nevoie de aer, nu de noroi.
Pe balcon închis, problema este că iarna e prea cald, iar planta are nevoie de frig ca să intre în repaus. Mulți cititori ne-au scris că li s-a uscat complet tufa ținută la 18-20 de grade tot sezonul rece. Soluția mai bună este un balcon neîncălzit sau chiar o curte comună, unde ghiveciul poate fi adăpostit lângă un perete.
La casă, dacă nu ai efectiv grădină, dar ai o terasă sau niște trepte la intrare, poți ține 1-2 ghivece mari cu această plantă, mutându-le ușor în funcție de soare. Ai grijă doar să nu uiți de udat primăvara, când frunzele cresc repede.
Ai deja tufă de inimioare sângerânde și vrei s-o împarți, nu să cumperi alta
După câțiva ani, tufa poate deveni foarte deasă, cu partea din mijloc mai săracă în frunze. Momentul acesta e bun pentru împărțire. În general, se face toamna, când frunzișul s-a uscat, sau primăvara foarte devreme, înainte să pornească puternic în vegetație.
Dimineața, când pământul e încă umed, sapi cu cazmaua circular în jurul plantei, la 15-20 cm distanță de tulpini, ca să scoți o bucată cât mai întreagă de rădăcini. Nu trage de tulpini, pentru că sunt fragile și se rup repede.
Cu un cuțit bine ascuțit sau cu cazmaua, împarți rizomii în 2-3 bucăți, fiecare cu muguri vizibili. Este bine să porți mănuși, pentru că seva poate irita pielea la unele persoane. Bucățile se replantează imediat, cam la aceeași adâncime la care au stat inițial.
Cum muți planta fără să o stresezi prea tare
Dacă vrei doar să muți tufa într-un alt colț al grădinii, procedeul seamănă cu împărțirea, dar o lași întreagă. Am văzut de multe ori greșeala de a lăsa rădăcinile la soare în timp ce sapă noua groapă. Cel mai bine pregătești dinainte locul nou, apoi muți rapid planta, ca să nu se deshidrateze.
În grădinile de la bloc, cele de la parter, operațiunea asta se face mai greu din lipsă de spațiu și acces. Dacă ai de trecut cu tufa prin gang îngust sau pe scări, poate merită să o împarți în bucăți mai mici, ca să nu rupi rădăcinile în drum.
Ce faci cu udarea, hrănirea și tăierile ca să nu pierzi planta după primul an
Dicentra spectabilis iubește umezeala constantă primăvara, dar nu suportă să stea cu rădăcinile în apă. Ideal este un sol reavăn, care se usucă la suprafață între două udări, dar rămâne ușor umed în profunzime.
În primii ani, poți adăuga primăvara un strat subțire de compost sau gunoi bine descompus, întins la bază. El hrănește planta încet, fără să forțezi frunzișul. Îngrășămintele chimice foarte concentrate pot arde ușor rădăcinile sensibile.
Când florile se ofilesc, tai tijele florale cât mai aproape de bază. Frunzele le lași însă pe loc, chiar dacă nu mai arată grozav la final de primăvară. Ele hrănesc rădăcinile și ajută la formarea mugurilor pentru anul următor.
Vara, mai ales la câmpie, se întâmplă des ca frunzișul să se îngălbenească și să dispară complet. Multă lume crede că planta a murit, dar de fapt a intrat în repaus. Atât timp cât pământul nu a crăpat de secetă și nu ai inundat zona, primăvara următoare vor apărea din nou lăstari.
Un truc simplu este să pui lângă inimioare alte plante de umbră, cum ar fi hosta sau ferigi. Ele acoperă golul vizual din vară, iar rădăcinile lor ajută la menținerea unui sol mai stabil și mai umed.
Când te descurci singur cu plantarea și când e cazul să ceri ajutor
Plantarea și îngrijirea de bază pentru inimioare sunt lucrări pe care, în general, le poți face singur, cu unelte simple. La o curte obișnuită, cu sol acceptabil, îți trebuie mai mult răbdare decât forță. Într-un apartament, „bătălia” e mai mult cu spațiul și cu ghivecele voluminoase.
Poate fi util să ceri ajutor dacă ai teren foarte argilos sau cu apă multă în zonă. Un grădinar sau un vecin cu experiență te poate ajuta să stabilești dacă e nevoie de drenaj mai serios sau de ridicarea paturilor de flori ca să nu stea planta în bălți.
Un alt moment în care merită o mână în plus este când trebuie mutate tufele mari, mai ales dacă ai spate sensibil sau nu poți ridica greutăți. Tufa veche de Dicentra spectabilis poate fi surprinzător de grea, mai ales într-un sol bogat și umed.
Nu în ultimul rând, ține cont că planta este toxică la ingerare, iar seva poate irita. Dacă ai copii mici sau animale de companie curioase, gândește bine amplasarea. La bloc, evită ghivecele cu inimioare sângerânde la nivelul mâinilor copiilor sau lângă locul preferat al pisicii.
Întrebări frecvente
Când se plantează inimioarele sângerânde în grădină?
Se plantează de regulă primăvara devreme, după dezgheț, sau toamna, cu cel puțin o lună înainte de înghețurile serioase. Important este ca pământul să fie lucrabil și rădăcinile să apuce să se prindă.
Rezistă Dicentra iarna la ghiveci pe balcon?
Rezistă bine dacă balconul este neîncălzit și ghiveciul e protejat cu carton, polistiren sau pături vechi. Planta are nevoie de frig moderat, dar nu de îngheț direct în plastic subțire plin cu apă.
De ce îngălbenesc frunzele la Dicentra spectabilis?
Primăvara, îngălbenirea poate fi de la prea mult soare sau sol uscat. Vara, de multe ori este pur și simplu intrarea în repaus. Dacă solul nu băltește și rădăcinile sunt sănătoase, va porni din nou la anul.
Dacă o prinzi „pe film” măcar un sezon, vei vedea că inimioarele sângerânde au ritmul lor: izbucnesc spectaculos primăvara, apoi se retrag discret. Rolul tău e să le dai locul, pământul și umbra potrivite, restul fac ele singure.
Recomandările de mai sus au caracter informativ. Fiecare grădină are particularitățile ei de sol, lumină și microclimat, iar pentru probleme persistente sau plante valoroase poți cere sfatul unui horticultor sau al unui specialist în grădinărit din zona ta.
