Ai pus solarul, ai plantat roșiile și deja îți dai seama că statul cu furtunul în mână îți mănâncă serile. Un sistem de irigare prin picurare te scapă de asta, dar trebuie gândit bine de la început. Hai să vedem, pas cu pas, cum îl alegi, îl montezi și îl pui la treabă fără bătăi de cap.
Ce verifici înainte, ca să nu sapi de două ori prin solar
Înainte să cumperi orice, uită-te atent la solarul tău: cât de lung și de lat este, unde ai sursa de apă și cum sunt așezate culturile. Un sistem de irigare prin picurare bun pleacă de la o schiță, nu de la raftul de la magazin.
Măsoară lungimea fiecărei brazde și lățimea solarului. Notează câte rânduri vei avea și ce vei planta pe fiecare, pentru că legumele cu rădăcină mai superficială (salată, ceapă verde) vor prefera picurători mai dese, iar roșiile, ardeii și castraveții suportă distanță mai mare între picători.
Următorul lucru: sursa de apă. Ai robinet din rețea, fântână cu pompă sau un bazin la înălțime? De asta depind presiunea și diametrul conductei principale. La casele la curte, de multe ori există deja un robinet în apropierea solarului. La un solar improvizat lângă un bloc, în grădinița de lângă scară, poate ai doar un furtun lung tras din baie.
Verifică și calitatea apei. Dacă vine din fântână sau dintr-un bazin cu apă de ploaie, e posibil să aducă nisip sau mizerii fine. Atunci filtrul nu mai e moft, ci piesă de bază, altfel se colmatează banda de picurare într-o lună.
Ca buget, pentru un solar mic, de 6×3 m, te poți încadra orientativ între 250 și 600 de lei, în funcție de calitatea materialelor și dacă pui sau nu programator automat. Prețurile variază după zonă și sezon, dar măcar știi ordinea de mărime.
Dacă ai solar mic la casă și vrei să termini montajul într-o după-amiază
Aici vorbim de solarul clasic de gospodărie, 20-40 mp, cu 3-6 brazde. Lucrurile sunt mai simple, din ce vedem la cititori, mulți se descurcă singuri într-o după-amiază, cu un minim de unelte.
Îți trebuie, în linii mari:
- conductă principală din polietilenă (de obicei 25 sau 32 mm)
- bandă sau tub de picurare pentru fiecare rând
- filtru de apă și robinet
- conectori, dopuri, teuri, perforator simplu
- foarfecă sau cutter și câteva agrafe de fixare în sol
Când ai toate astea pregătite, poți urma un traseu simplu, fără să intri în detalii de inginer:
- Desenezi pe o foaie solarul, cu lungimea rândurilor și poziția sursei de apă, ca să știi câți metri de bandă și conductă îți trebuie.
- Întinzi conducta principală pe capătul rândurilor, de regulă pe interior, lângă intrarea în solar, și o tai la lungimea dorită.
- Montezi filtrul, robinetul și racordul la sursa de apă, etanșând îmbinările cu bandă de teflon, apoi fixezi ansamblul pe țeava principală.
- Perforezi conducta principală acolo unde pleacă fiecare rând și introduci conectorii pentru banda de picurare, apoi desfaci banda pe brazdă, cu picurătorii orientați în sus sau lateral, după model.
- Închizi capetele benzilor cu dopuri sau prin răsucire, fixezi totul cu agrafe în sol și faci prima probă de apă, reglând poziția benzilor și verificând îmbinările.
La un solar deja plantat, vei merge mai încet, ca să nu calci culturile. La unul gol, montajul merge mai repede, de aceea mulți preferă să monteze instalația chiar înainte de plantare.
Dacă ai solar mare sau mai multe solarii și vrei control pe zone
Când treci de solarul de gospodărie și ajungi la 2-3 solarii de câte 50-100 mp, discuția se schimbă. Nu mai merge doar cu o țeavă și un robinet. Aici contează cum împarți pe zone și ce comandă are apa.
De obicei, se trage o conductă principală mai groasă, care alimentează fiecare solar sau fiecare jumătate de solar prin robinete separate. Avantajul e că poți uda, de exemplu, rândurile cu răsaduri tinere mai des și restul mai rar. Și dacă presiunea din rețea variază, nu îți suferă totul deodată.
Mulți își montează și un rezervor tampon, la 1,5-2 m înălțime, din care apa curge gravitațional. Așa ai presiune constantă și apa are timp să se încălzească puțin înainte să ajungă la rădăcini. Dacă folosești pompă, ai grijă ca debitul ei să fie compatibil cu instalația, când ajungi la partea electrică, lasă un electrician să se ocupe de alimentare și protecții.
Pentru cine nu vrea să mai pășească zilnic în solar la robinet, intervine și automatizarea. Un programator simplu, montat pe linia principală, poate deschide apa la ore fixe. Sunt modele alimentate cu baterii, suficiente pentru un sezon, care se montează ușor și te scapă de grija udării când ești plecat câteva zile.
La solurile cu mult calcar sau apă cu particule, ia în calcul și spălarea liniilor: un capăt de linie ușor demontabil, pe unde poți lăsa apa să curgă mai tare, ajută să scoți depunerile la câteva săptămâni.
Dacă ai udat până acum cu furtun și vrei să treci la picurare fără să strici ce ai făcut
Se întâmplă des să ai deja brazdele făcute, poate și un sistem simplu cu furtun găurit sau aspersoare, și să vrei să treci la ceva mai eficient. Vestea bună este că, de multe, poți folosi ce ai deja drept linie principală.
Dacă ai un furtun mai gros care intră în solar și se plimbă pe capătul rândurilor, îl poți înlocui cu o conductă fixă din polietilenă și de acolo să pleci cu benzile de picurare. În loc să stropești de sus frunzele, vei duce apa la rădăcină, unde chiar trebuie.
La aspersoare, lucrurile sunt un pic mai complicate. Aspersorul consumă mult debit și presiune, iar benzile de picurare lucrează cu debit mic. Mulți aleg să păstreze o linie cu aspersoare pentru răsaduri sau pentru răcorirea aerului în zilele foarte calde, dar trec majoritatea rândurilor pe picurare.
Important este să verifici dacă sursa de apă suportă noul regim. Un hidrofor vechi, dimensionat la limită, poate porni și opri prea des la un debit mic. În cazul ăsta, un rezervor tampon alimentat de hidrofor, din care curge apoi spre sistemul de picurare, prelungește viața instalației.
Pentru cine are un microsolar la bloc, în curtea comună, trecerea e și mai simplă: un mic regulator de presiune pe furtun și o bandă de picurare de 10-15 m fac toată diferența, fără să te apuci de țevi fixate definitiv.
Când te descurci singur și când merită chemat cineva priceput
Montajul de bază, la un solar mic, cu sursă de apă deja la îndemână, este la îndemâna oricui are un pic de răbdare și citește de două ori înainte să taie. Aici, cea mai mare greșeală pe care o vedem este să nu se monteze filtrul. Fără filtru, instalația merge frumos două săptămâni, apoi încep să se înfunde picurătorii exact când ai nevoie mai mare de apă.
Când treci însă la mai multe zone, pompe, programatoare, atunci un instalator sau un vecin care a mai făcut așa ceva te poate ajuta să nu arunci banii pe piese nepotrivite. Partea hidraulică se poate regla din mers, dar la partea electrică a pompei nu are rost să îți asumi riscuri.
Întreținerea e simplă, dar trebuie făcută. La câteva săptămâni, deschizi capetele benzilor și lași apa să curgă mai tare, ca să scoți depunerile. Filtrul se spală sau se schimbă în funcție de model. Iar la final de sezon, mai ales în zonele unde îngheață zdravăn iarna, golești instalația de apă. Dacă rămâne apă în țevi și îngheață, se pot fisura exact când nu te aștepți, iar la primăvară te trezești cu bălți pe lângă solar.
Un alt lucru pe care mulți îl sar este reglajul inițial. La prima probă, nu te uita doar dacă picură. Uită-te cât timp îi ia apei să umezească solul la adâncimea rădăcinilor și notează-ți undeva. Așa știi dacă vei uda 20 de minute sau o oră, nu mergi după ureche.
Întrebări frecvente
Cât costă orientativ un sistem de irigare prin picurare pentru un solar mic?
Pentru un solar de aproximativ 20-30 mp, cu 4-6 rânduri, materialele pornesc de regulă de pe la 250-300 de lei și pot ajunge spre 600 de lei dacă alegi țevi mai groase și programator automat.
Se poate folosi apa din fântână la irigare prin picurare?
Da, dar cu filtru bun și curățat la timp. Apa din fântână aduce adesea nisip fin sau depuneri care pot înfunda picurătorii. La ape foarte murdare, un specialist te poate ajuta să alegi un sistem de filtrare potrivit.
Trebuie scos sistemul din solar iarna?
Nu neapărat, dar trebuie să îl golești complet și să lași capetele deschise, ca să nu înghețe apa în țevi. Mulți strâng doar benzile de picurare mai subțiri și le pun la adăpost, conductele principale rămânând pe loc.
În ziua în care termini instalația și pornești apa prima dată, o să îți pară rău că nu te-ai apucat cu un sezon mai devreme. Iar când vezi că roșiile nu mai crapă de la udarea inegală și nu mai pierzi seri întregi cu furtunul, începi să privești altfel munca în solar.
Recomandările de mai sus au caracter general și se adresează lucrărilor uzuale din gospodărie. Pentru sisteme complexe, cu pompe, automatizări sau filtrare specială, cere sfatul unui instalator sau al unui specialist în irigații.
